„Casa cu lacăt”, în premieră la TIFF



„Casa cu lacăt” – un film documentar despre Arad și realizat la Arad de o arădeancă, Diana Ramona Gavra, a debutat pe 2 iunie la Transilvania International Film Festival (TIFF) din Cluj-Napoca, urmând ca, în cursul acestui an, să fie lansat în cinematografele din toată țara, începând cu Aradul. 
Andrei Didas, 02 iunie
Lungmetrajul de 90 de minute explorează nu doar simbolismul monumentului istoric, ci stabilește și o interesantă corelație cu un caz de corupție din învățământul arădean. 

Un film despre corupție? O prostie, mi-au spus unii, lumea e sătulă de anticorupție, la ce abuzuri s-au petrecut în justiție! Și apoi, statul paralel și multe altele… Alții n-au mai vrut să vorbească, de frică sau pentru că nu le-au permis superiorii. Referendumul de astăzi ne-a arătat tuturor că, în continuare, corupția e o temă de interes”, a spus Diana Ramona Gavra, cea care semnează regia și producția peliculei.

În documentar apar, printre alții, personalități precum jurnalistul Cristian Tudor Popescu, politologul Cristian Pîrvulescu, judecătorii Cristi Danileț și Camelia Bogdan, Tudor Dragomir – profesor la Colegiul Național „Preparandia Dimitrie Țichindeal” din Arad, profesorul universitar Dumitru Bortun, lectorul universitar și scriitorul Mihai Maci, precum și colegul nostru, profesorul și jurnalistul Lajos Notaros.

Cazul de corupție despre care e vorba în film a fost o tentativă de fraudare a examenului de Bacalaureat în anul 2014, la Arad, în urma căruia au fost condamnați definitiv inspectorul general adjunct de atunci, Mihai Spânu, și o profesoară, Lavinia Biț. Dosarul „Șpagă la Bacalaureat” este un caz închis, despre care a scris, pe vremea respectivă, și Special Arad, însă filmul Dianei Ramona Gavra „redeschide” speța în fața opiniei publice, ridicându-ne o serie de întrebări despre fenomenul corupţiei, ale cărei tentacule au acaparat și au nimicit până și o parte specifică a istoriei orașului nostru, lăsând în urmă un vid care stă închis, în continuare, cu un lacăt simbolic.

Casa cu lacăt a fost sediul breslelor arădene. În colțul dinspre strada Plevnei era butucul de fier (n. red. – lemn învelit în tablă), așa cum mulți dintre noi ni-l amintim. Butucul de fier avea o semnificație specială în viața breslelor. Calfele călătoare care treceau prin Arad băteau câte un cui în acel butuc. Era un fel de examen de maturitate a calfelor, «Bacalaureatul calfelor» – am putea spune, simbolizând trecerea unui examen public pentru acești muncitori, de la ucenicie la calificare. Apelând la această simbolică, ne putem imagina cum era Aradul cândva, puternic racordat la cultura și la educația europeană, pentru că mișcarea breslelor a fost un puternic fundament în toată Europa de atunci, asemenea pomi înveliți în tablă cum era și cel de la Arad putem să găsim și la Timișoara, la Budapesta, la Viena, la Győr sau la Sibiu, care atestau această tradiție. Am vrut să fac o paralelă între ce a fost Aradul atunci și ce este astăzi. Aradul a fost un centru educațional puternic, un centru al promovării principiilor iluministe – un exemplu concret ar fi Școala Preparandia -, deci educația arădeană a fost la un cu totul și cu totul alt nivel în trecut… și iată-ne astăzi într-un Arad în care profesorii și inspectorii vorbesc despre fraudarea Bacalaureatului, despre cum să completeze lucrările elevilor și cum să ia bani pentru a-i ajuta pe elevi să ia Bacalaureaul. Aceasta este paralela pe care am vrut să o creăm între învățământul arădean și istoria lui, respectiv ce a devenit sistemul educațional astăzi. Spațiul acela gol din colțul Casei cu lacăt reprezintă o lipsă a fundamentului educației, o formă fără fond. Lacătul, în prezent, nu închide altceva decât un loc gol. Iar faptul simbolic că acel butuc de fier a fost furat reprezintă, iarăși, o situație oarecum atipică. Iată cum corupția a intrat și în zona aceasta de istorie și de artefact”, a explicat regizoarea.

In cadrul proiectiei, au fost invitati si Cristian Danilet - judecator, procurorul DNA care a instrumentat cazul, denuntatorul, politologul Cristian Pirvulescu, dar si  Diana Ramona Gavra - producatorul documentarului.

În ce măsură a reuşit societatea românească să integreze valorile liberalismului? Şi ce înseamnă, până la urmă, corupţia pentru noi? Acestea sunt doar două întrebări fără răspunsuri clare la care caută o explicație documentarul „Casa cu lacăt”.

Licențiată în drept și doctor în ştiinţele comunicării, Diana Ramona Gavra este lector universitar la Facultatea de Comunicare și Relații Publice – SNSPA din București de mai mult de zece ani, unde este titular de seminar al disciplinelor „Dreptul comunicării, Drept și legislația muncii”. În paralel, Diana Ramona Gavra a dezvoltat o experiență practică extinsă, în cadrul cabinetului de avocatură pe care îl conduce. S-a născut la Arad și a absolvit actualul Colegiu Național „Preparandia – Dimitrie Țichindeal” (se numea pe atunci Liceul Industrial nr. 13). În prezent, locuiește în capitală.

Un produs Blogger.